Ce a învățat USL din eșecul suspendării lui Băsescu. Planuri pentru ofensiva de după 9 decembrie

Liderii USL își pregătesc din timp terenul extern înainte de o nouă tentativă de suspendare a președintelui, luată în calcul după alegeri. Față de episodul din vară, când s-au izbit de criticile lui Merkel, Reding sau Barroso, USL-iștii pun la punct ofensiva „comunicării imediate”: sunt gata să-și trimită rapid miniștrii de la Externe și Justiție ca mesageri în capitalele europene cu rezultatele alegerilor în mape. Mai mult, Titus Corlățean susține că ofensiva externă început deja. În frunte s-a așezat Victor Ponta.

Dacă Traian Băsescu nu-l va nominaliza pe Ponta premier, în situația în care USL câștigă majoritatea la parlamentare, Crin Antonescu dă ca sigur scenariul suspendării. Își ia însă precauții suplimentare după eșecul din vară: informarea mai atentă a cancelariilor europene și eliminarea cvorumului de prezență. „Pot să fac pronosticul că de această dată cancelariile europene vor fi mai bine informate, dar indiferent care ar fi reacțiile, noi tot asta avem de făcut”, susține liderul PNL.

Scenariul pentru care se pregătesc USL-iștii ar arăta astfel: dacă Băsescu nominalizează alt premier, acesta are zece zile să se prezinte cu un guvern. Noul Parlament se întrunește în maximum 20 de zile, dar nu are termen pentru a accepta sau a respinge guvernul propus. Între timp, Ponta rămâne premier interimar, iar Parlamentul îl poate suspenda pe președinte, dacă USL are peste 50%. Cu Crin Antonescu interimar la Cotroceni, se poate schimba și legea referendumului din care USL vrea să elimine cvorumul de prezență.

Ce misiune are Corlățean

Comunicarea externă precară a fost de altfel prima breșă a planului de suspendare din vară. „În plan extern, în vară, chestiunea suspendării președintelui a surprins pe toată lumea. Acum trebuie să avem o comunicare imediată. În momentul în care va forța nota și va convoca Parlamentul în a 20-a zi, vom atenționa inclusiv Bruxelles-ul și SUA asupra comportamentului nedemocratic”, a comentat pentru gândul senatorul PSD Toni Greblă, președintele Comisiei Juridice.

Concret, spune Greblă, „comunicarea se va face prin prezența în marile capitale a miniștrilor de Justiție, Externe pentru a informa partenerii care este situația”.

Ministrul de Externe, Titus Corlățean, a luat-o din timp. „Ca ministru de Externe am început din prima zi o comunicare directă cu UE, Consiliul European și alți câțiva prieteni din structurile euro-atlantice. În vară, USL a comunicat atât de prost, încât din această cauză am pierdut bătălia”, susține el într-un interviu în cotidianul austriac Der Standard.

Față de episodul din vară, crede Corlățean, „dacă USL va obține majoritatea la vot, președintele nu va mai avea de această dată niciun ajutor extern”.

Liderul PES, vârf de lance în exterior

Pe mesajul arbitrajului poporului a marșat și Victor Ponta. În încercarea de a-și construi un profil de premier frecventabil în ciuda imaginii externe mai degrabă negative, liderul PSD s-a afișat în ultimele două luni cu președintele Franței, Francois Hollande și l-a dus pe Martin Schulz, președintele Parlamentului European, la Târgu Jiu, în colegiul unde candidează pe 9 decembrie.

A rămas în schimb în aceleași relații reci cu Angela Merkel și Jose Manuel Barroso. Singurul popular cu care s-a văzut la Summitul PPE de la București, a fost premierul Bulgariei, Boyko Borisov.

Deocamdată, aliatul cert al USL pentru o nouă suspendare este doar Serghei Stanișev, liderul socialiștilor europeni. Liderul PES s-a declarat revoltat cu anticipație de scenariul ignorării lui Ponta din calculele prezidențiale pentru un nou govern. „Amenințarea de a nu-l desemna pe Ponta depășește limita”, a reclamat liderul PES , cerându-le liderilor europeni care au apărat cauza lui Băsescu în vară „să aplice acum aceleași standarde precise”.

Ponta se prezintă în presa externă

Prima încercare a lui Ponta de a schimba direcția în opinia publică externă a apărut printr-un mesaj în presa britanică. Într-un interviu în The Guardian, Victor Ponta testa tonul pacifist declarându-se dispus la coabitare. „Dacă se va limita strict la prerogativele de care dispune prin Constituție, totul va fi bine și perfect. Dar domnul Băsescu a fost căpitan de navă și în ADN-ul său nu are nicio abilitate de a coopera cu cineva”, pasa Ponta din start în brațele lui Băsescu vina pentru un viitor conflict.

La o lună distanță, premierul se erija, în presa franceză, în rolul aducătorului de pace în relația cu Băsescu. „Eu am hotărât să pun capăt luptei politice. Sondajele de opinie ne dau mari învingători la alegerile din decembrie, voi da deci mai puțină atenție sfârșitului mandatului președintelui Băsescu”, a spus primul-ministru în Le Monde.

Ofensiva externă a luat amploare în noiembrie, după startul campaniei electorale. Primul pas: cotidianul francez Le Figaro, în care Ponta susținea că „nu crede” într-o nouă tentativă de suspendare, dar lansa și ideea că „adevăratul câștigător” se va tranșa la vot, nu în cancelariile europene. „Ultimele luni arată că este posibilă coabitarea. Legislativele din decembrie vor clarifica acest tablou și îl vor desemna pe adevăratul câștigător”, se arăta primul-ministru sigur pe sine.

La o săptămână, un alt mesaj pacifist ajungea în Wall Street Journal. „După alegeri, nimeni nu își poate permite o nouă criză. Cred că președintele va rămâne în funcție, iar guvernul va avea susținerea noului parlament”, spunea Ponta. La întrebarea ziariștilor americani despre ce ar schimba în scenariul suspendării din vară, premierul a menționat „exportarea crizei politice”. „Nu am dorit niciodată să atribui Comisiei Europene o vină care era de fapt a președintelui și a mea”, și-a combătut liderul PSD eticheta de antieuropean cu care s-a ales la suspendare.

În ciuda efervescenței interne, în ultima ieșire în presa britanică, Ponta vorbește de războiul cu președintele ca de „un capitol încheiat” vine cu un avertisment. „Acum, cel care rupe armistițiul va fi tras la răspundere”, spune el în interviul din Financial Times.

Mesajele lui Ponta din presa străină au fost însă dublate în capitalele europene de informațiile transmise de ambasade despre situația reală din campania electorală, în care armistițiul dintre Palate a fost rupt din primul moment.

Suspendarea lui Traian Băsescu – ce se va întâmpla cu cvorumul de prezență?

A doua problemă majoră pe care USL trebuie să o soluționeze dacă dorește să demareze o nouă procedură de suspendare a lui Traian Băsescu este prezența cvorumului pentru demiterea președintelui în legea referendumului.

Modul în care USL a gestionat în vară problema legii referendumului a fost una din „greșelile” asumate public din partea Uniunii de președintele PNL, Crin Antonescu, dar și de deputatul PSD, Viorel Hrebenciuc.

Inițial, în vară, Guvernul a emis celebra Ordonanță de Urgență numărul 41 prin care s-a eliminat cvorumul de prezență la referendumul pentru demiterea președintelui.

„Articolul 10 (n.r. – din legea referendumului) se modifica si va avea următorul cuprins: Art. 10. – Prin derogare de la art. 5 alin. (2), demiterea Președintelui României este aprobată dacă a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate ale cetățenilor care au participat la referendum”, prevedea OUG 41/2012.

În Parlament, cei din USL inițiaseră și ei un proiect de lege pentru modificarea legii referendumului, deoarece cei de la PDL și aliații lor prevăzuseră că pentru demiterea președintelui este nevoie ca jumătate plus unu din cetățeni să voteze „da”.

Dacă în Constituție nu există nicio prevedere explicită privind cvorumul necesar pentru validarea unui referendum, cele două articole care fac referire la cvorum sunt articolele 5 și 10 din legea referendumului.

USL a modificat articolul 10 care prevede că demiterea președintelui României este aprobată, dacă a întrunit majoritatea voturilor cetățenilor înscriși în listele electorale. Astfel, pentru a fi demis nu mai era nevoie ca jumătate din cei cu drept de vot să spună „da” la referendum, ci doar să vină la vot.

Buclucașul articol 5

Ce au greșit cei de la USL a fost că nu au modificat și articolul 5 din legea referendumului. Acestea prevede la alineatul 2 că „referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puțin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale”

Judecătorii Curții Constituționale au considerat legea în acord cu legea fundamentală, dar a cerut ca articolul 5 să fie aplicat. În acest mod a apărut condiția de prezență la vot a jumătate din cei înscriși pe listele electorale pentru ca referendumul să fie validat.

Președintele interimar, Crin Antonescu a promulgat legea, anulând astfel OUG a Guvernului Ponta, cea care eliminase pragul de prezență.

Cei din USL au renunțat să modifice legea în Parlament după întâlnirile avute la Bruxelles de Victor Ponta cu președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, și cu președintele Parlamentului European, Martin Schulz.

Premierul Ponta s-a angajat după decizia judecătorilor Curții Constituționale să fie menținut pragul de prezență. În final, referendumul a fost invalidat, tocmai că nu s-au prezentat la el jumătate plus unu din cei înscriși pe listele electorale permanente.

„Sesiune extraordinară în luna ianuarie și rezolvăm problema”

Președintele PNL, Crin Antonescu, a anunțat că președintele Băsescu va fi suspendat dacă USL va obține majoritatea mandatelor în Parlament, iar Victor Ponta nu va fi nominalizat în funcția de premier.

„În acel moment se declanșează acțiunea de suspendare, în acel moment legislația absurdă privitoare la cvorum și unică în Europa se modifică în regim de urgență, domnul președinte este suspendat, Guvernul este învestit și avem și referendumul de demitere la care cunoașteți bine care e poziția noastră”, a spus Antonescu.

Președintele Comisiei Juridice din Senat, Toni Greblă, spune că USL a greșit în vară la suspendarea președintelui, dar „nu se va mai greși iar”.

„Suspendarea președintelui depinde de modul în care își îndeplinește prerogativele constituționale. Va fi o încălcare gravă a Constituției dacă USL va câștiga alegerile parlamentare cu peste 50% iar președintele va refuza să-l nominalizeze premier pe Victor Ponta. Președintele are rolul doar de a consulta partidele, nu schimbă el rezultatul alegerilor că așa dorește el. Rezultatul alegerilor este stabilit de cetățeni, el ia act numai de faptul că s-a constituit o majoritate parlamentare și aceea stabilește premierul, nu președintele. Altfel, nu am mai ține alegeri, l-am întreba pe domnul Băsescu cine să fie premier și am merge mai departe”, a afirmat senatorul PSD.

El a precizat că actualul Parlament nu mai are „timpul obiectiv” să modifice legea referendumului.

„Parlamentul se întrunește în prima sesiune în maxim 20 de zile de la data alegerilor, iar de acolo poate lucra în sesiune continuă, sesiune extraordinară în ianuarie și rezolvăm problema. Parlamentul nu este condiționat de președinte. Vom respecta tot ceea ce înseamnă proceduri și vom modifica acele legi necesare”, a subliniat președintele Comisiei Juridice.

Întrebat de ce nu s-a modificat legea referendumului în această toamnă, Greblă a evitat răspunsul: „noi românii mergem la doctor când ne doare, noi le modificăm când ne doare”.

Vicepreședintele PNL, Relu Fenechiu, cel care susținea în vară că va propune modificarea legii referendumului susține că este posibil ca legea să fie modificată.

„Am vrut să modific legea referendumului în această toamnă, dar am luat cu toții in interiorul USL să facem acest lucru odată cu modificarea Constituției. Deocamdată, dacă s-ar declanșa astăzi suspendarea președintelui s-ar face pe actuala lege, dar dacă s-ar declanșa poimâine, este posibil că mâine să modificăm legea. Poate fi o variantă ca actualul Parlament să modifice legea referendumului. Sper din toată inima ca Traian Băsescu să nu se mai joace de data”, a declarat pentru gândul Relu Fenechiu.